MI-A VENIT FACTURA DE LA UPC!!! )

A venit un om la mine la uşă, stil reţea de cartier, cu factura şi un tabel, m-a pus să semnez de primire… în fine. Important e că am primit factura. Acum trebuie doar să mă prind de ce e de două ori mai scumpă decât ar trebui, când am toate plăţile la zi.

Mişto.

Mi-au tăiat telefonul. Bine, nu-i asta problema, că doar le-am şi cerut să facă asta, că n-am chef să plătesc abonament de fix când am pe Vodafone minute gârlă. Baiul ar fi altul. Azi când am intrat în bloc, am văzut în cutia poştală un plic cu scris roşu. Mă uit la el. UPC, avertisment de factură neplătită.

Cu gândul “avea dreptate profu’ de info când îi înjura că trimit somaţii, da’ facturi nu”, mă uit pe plic. Ce naiba, eu am plătit factura la timp… abia când am văzut adresa şi numele destinatarului m-am prins. Eu stau la blocul Ţ-E, în Buzău. La apartamentul Ş. Şi plicul era trimis la apartamentul Ş din blocul Ţ… F. La o altă scară. No, ziceţi voi acu că asta nu e incompetenţă.

Asta de parcă nu mi-ar fi ajuns că ieri mi-a întârziat un accelerat vreo… doar… 50 de minute pe ruta Bucureşti-Buzău. Ceea ce e crunt. 20 de lei pe un tren care te ţine 150% din timpul dat pe bilet. CFR… folosiţi cu încredere.

Sunt deja cunoscute războaiele mele cu UPC-ul. Ei, hai să vă zic o povestioară…

Într-o zi de septembrie, vin eu la casierie la UPC să îmi reînnoiesc abonamentul, care fusese suspendat 3 luni. O rog pe tipă să îmi scoată numărul din baza de date, povestindu-i care e faza cu spamul cu mesaje care mă anunţă cât am de plătit. Bun. Net am din nou, timpul trece…

Şi iacă. M-am dus ieri să plătesc abonamentul. Dar să vezi. Îmi zisese tipa că se trimit mesaje pentru că unii nu primesc facturi. “Da, dar eu până acum am primit facturile”. Bine zis “până acum”, că factura pe septembrie, sufletu’. Şi normal că m-am dus un pic pus pe scandal, numai ca să aflu că ei (cică) trimit facturile, dar că firma care trebuie să le livreze nu le aduce… na, normal că le-am spus că e responsabilitatea lor ca eu să primesc factura. Ce m-a mirat e că, deşi până acum mi-au făcut capu’ mare că nu pot să îmi scoată de acolo numărul de telefon fără să îl înlocuiască, mi-a zis casieriţa că îl scoate. Nu ştiu dacă luna viitoare voi mai fi spamat, dar sper să îmi primesc măcar factura. Că na, sunt genul de abonat căruia îi place să se ocupe din timp de asemenea drăcovenii.

Oricum, apropo de factură… parcă înadins nu am mai primit factură luna asta. Da’ n-are nimic, mă duc iar la ei luna viitoare, şi dacă nu primesc factură, iar fac scandal… şi nu o să mai fiu chiar calm.

Şi nu ştiu de ce parcă mi-a pierit inspiraţia la scris pe blog. Poate ar trebui să mă las de Diablo.

În tabără au avut grijă să îmi facă bucuria să îmi trimită un mesaj prin care îmi comunică faptul că, dacă nu plătesc factura cât de curând, creşte valoarea ei şi o să mă deconecteze. Asta tot pe numărul inundat ilegal cu spam.

Întrebare de logică. Voi ce pricepeţi prin “abonament suspendat”? Eu pricep că ei nu furnizează servicii şi că eu nu plătesc. Am verificat şi ştiu sigur că servicii nu îmi mai furnizează.

Reziliere scrie pe ei.

De data asta chiar m-am enervat. M-a sunat iar, de data asta cu număr secret. Ăştia de la UPC vor să şi-o ia.

“Este a treia oară când vă spun că abonamentul este SUSPENDAT pe trei luni.”

La toamnă tăiem de tot şi ne mutăm. Pe mama voastră.

Ieri m-a sunat o cucoană de la UPC să mă întrebe dacă am primit factura. “Doamnă”, zic, “eu, din câte ştiu, am abonamentul la UPC suspendat pe 3 luni.” Pauză.

“Da, aşa e…”. Moment în care îmi amintesc de spam-ul lor. Şi îi zic. Îmi zice că ar putea să facă, dar că îi trebuie alt număr, şi mai multe date ale titularului. Care e soţia proprietarului, şi eu nici măcar nu o cunosc. Aşa că am lăsat-o baltă.

Azi… “Bună ziua, sunt de la UPC. Am dori să vă întrebăm dacă aţi aflat de schimbarea abonamentelor de la 1 iulie?” – era altă femeie. “Doamnă, am mai fost sunat şi ieri de la dumneavoastră, şi am spus de ieri că abonamentul este suspendat pe 3 luni.” Pauză. “Da, aşa e… dar, vă informez în cazul în care vreţi să-l reactivaţi în septembrie.” “Mulţumesc. Aş dori să vă rog să faceţi ceva să nu mai primesc mesaje prin telefon de la dumneavoastră apropo de factură.” “Primiţi factura?” Eu, stupoare. “Da (dăă), o primesc.” “Unii clienţi nu primesc factura, şi trimitem tuturor mesajele pentru a-i anunţa.” “Da, dar eu o primesc. Ştiţi că mesajele dumneavoastră sunt nesolicitate, nu?” “Da…” “Iar numărul acesta nu a fost dat de la început, îl aveţi de când am sunat la service.” “Probabil l-au introdus de atunci…” “Bun. Eu ce pot să fac ca să nu mai trimiteţi?” “Puteţi da alt număr…” “Păi cum?” “Altfel nu mă lasă programul…” “Bine…” “Veniţi la casierie, mai bine.” “Aşa o să fac. Seară bună”.

Mâine dacă mă mai sună mă apuc să îi înjur. Închipuie-ţi că am petrecut 5 minute vorbind cu femeia aia, şi am fost calm şi imperturbabil. N-o să mai fiu. Pe mama voastră de cablagii.

Marţi a fost a cincea oară în două luni când am rămas fără net de la cretinii de la UPC. Pentru că se făcea la ora opt seara modernizare de reţea. Deci, la o oră de vârf pe net, când toată lumea are nevoie, ei pică o reţea întreagă ca să facă nişte modernizări, că le e prea lene să le facă la o oră mai netraficată, gen 3 dimineaţa. Şi eu chiar am nevoie mare în fiecare seară de conexiune la net cât mai stabilă.

Îi sună tata (el e responsabilul) şi ăia, aceeaşi nesimţire ca de obicei. Că cică o să scadă de la factură. Scad din părţi, nouă nu ne merge netul 4 zile într-o lună şi plătim factura întreagă. Sau că ăla de la telefon “nu e treaba lui”. În fine, după ce îi face de toată caca la telefon, trânteşte replica “voi aţi apărut ca o alternativă la Romtelecom, da’ v-a ajuns Romtelecomu’ din urmă şi v-a şi întrecut.”

Dar nu nesimţirea upecistă e subiectul central. Sau e, dar sub altă formă. Acum un an, când a picat prima oară netul, i-a sunat tata şi le-a dat numărul meu de mobil să mă întrebe ce face modemul. Problema s-a rezolvat,  dar de câteva luni mă trezesc că pe mobil la două săptămâni cu mesaje care mă atenţionează că data scadentă a facturii în valoare de e nuştiucând. În condiţiile în care rar mai văd la poştă o factură de-a lor. Adică de prin decembrie n-am mai văzut.

Ideea e. Abonamentul e pe numele proprietarului bârlogului. Eu nu le-am dat numărul de telefon pe nici un act. Tata le-a dat o dată numărul meu. Idioţii dracului l-au şi băgat pe spamlistul lor. Mă piş pe ei, abia aştept să reziliem contractul să trecem pe ceva mai sănătos. Vreun romtelecom, ceva.

Mda. Am vorbit cu tata, a zis că a vorbit (iar) cu nenorociţii. Şi sunt două chestii de luat în seamă.

Unu, eu nu sunt acasă toată ziua. Când vin ei, eu trebuie să fiu acasă. Şi mi-a zis tata că ei vor neapărat să vină când au chef.  Şi de-asta până acum nu şi-au făcut apariţia. A rămas că azi la 8 jumate tre să vină. Eu scriu acum de la şcoală, am programat articol pentru seara asta… în fine. “Clientul n-are întotdeauna dreptate.”

După consultări cu proprietarul şi proful de info am ajuns la concluzia că e mai bine cu Romtelecom. Asta am vrut de când am ocupat bârlogul prima oară, dar nu era cablu tras şi era deja cablul de TV de la UPC. Aşa că durează 3 zile instalarea. Rezilierea mai aşteaptă.

Proful de info are RDS şi a zis numai de bine de el. Dar tot nu ştiu. Însă mă enervează. În ultima lună a picat UPC de 3 ori. Şi au trecut abia 3 săptămâni. La Râmnic în 3 ani de Clicknet Express a picat netul de vreo 2 ori. Drept e că nu socotesc vara asta când la 3 noaptea se tăia, dar sincer, la ora aia trebuia şi eu să dorm, dar na…

Ne mai auzim când am net şi nu mai tre să scriu de pe drăcoveniile de calculatoare ale şcolii.

Bine că n-au keyloggere.

De data asta cred că e clar că prin “p.m” nu mă refer nici la “pacea mă-sii” nici la “post meridian”. NU, e vorba că azi, marţi, 20 ianuarie, UPC a găsit de cuviinţă să îmi taie alimentarea cu net. Iar. Şi n-a mers o zi întreagă până acum.
Din nou am apelat la tata, că el se ocupă cu ce ţine de contracte. Şi a sunat el la ei, cică nu pot să trimită pe nimeni până mâine (21). Le-a zis că ori vine echipa azi la 8 jumate ori vine mâine să strângă cablurile. Acum n-am net, bloghez pe notepad în timp ce stau să mi se instaleze Service Pack 1 la Vista (l-am luat prin automatic updates).
Wirelessuri nu mai prind, mâine nu ştiu ce fac, sunt curios cât de devreme o să îmi viziteze bârlogul cele două salopete (meşteri included) trimise de la UPC, şi dacă chiar renunţăm la ei.
E penibil, e a treia oară luna asta când pică netul o zi întreagă şi ei nu-s în stare să facă nimic. Clicknetul de la Râmnic nu a picat decât maxim de două ori. În patru ani. Şi merge incomparabil mai bine, ce să mai vorbim de stabilitate.
Proful de info foloseşte RDS şi mi-a zis că lui îi merge bine. Pare şi convenabil ca preţ. Dacă reziliem cu UPC, cel mai probabil “ni treşim pi erdieş”.
Pace. Vouă, nu mă-sii.

Bănuiesc că e destul de clar din titlu că e vorba de provaidării noştri de ‘net, mult iubiţii nenoduzi de la UPC. Lăsând la o parte construcţiile posibile de backronyms pentru numele firmei lor, şi lăsând la o parte şi vulgarităţile care se pot construi, o să trec la subiect. Săptămâna trecută revin la bârlog după 2 săptămâni de vacanţă. Luni merge totu’ brici. Marţi dimineaţă vine mama cu pachetul de mâncare. La 11 constat că netu’ a picat. Dau nişte reseturi şi renunţ, îmi termin de scris ceva teme şi mă duc la şcoală.

Seara… fericire maximă. Nema net. Mut laptop pe balcon, pe pervazul ferestrei deasupra caloriferului, oriunde, numa’ să prind un prăpădit de semnal, fie el cât de slab. Mă plimb prin fiecare metru pătrat al balconului unui bârlog, balcon destul de mare, în care ai putea să şi dormi dacă ar fi vară şi până la urmă prind un wireless. Care cade din 5 în 5 minute. Înarmat cu calm, izmene, o pufaică şi o grămadă de haine pe mine, am reuşit să îmi citesc blogurile şi să şi muncesc un pic în seara aia.

A doua zi dimineaţa cazul îl preia tata, care le transmite celor de la UPC un târg simplu. Ori vin până-n prânz ori gata contractul. Până la urmă a modificat şi a zis că la ora opt, că ei ziceau că înainte de prânz nu pot veni. La 2 mă sună meşteru’ şi la 8 constat că merge netul şi că vin cei doi Dorel în casă la mine şi caută calculatorul.

De fapt un Dorel căuta calculatorul, celălalt “uite bă aici leptoapa”, şi îmi dă ordin să bag ip-ul modemului. Mă rog… detalii, detalii.

Joi a picat iar. Toată dimineaţa nema net. Iar telefoane. De astă dată nici la wireless nu se mai lega. Turns out că era de fapt o problemă de reţea. Nu ştiu ce naiba a fost, da’ mă cam enervează instabilitatea conexiunii lor.